05 April 2018

Eccu cumu in i tempi studiava u lessicu

Golu

Monte Cintu mi dà è friscura è purezza

Falgu salti saltendu da teppa à cutalone
Sò u fiume sò Golu di fole è di passione
Ma pocu à tè ti preme o Senna à tè fiumone

Trà sciappali è strittoni sboccu in la scala santa

Quassù l’altagna in volu quaiò a pescia lesta
Ci si colla in Niolu à pregà o fà festa
Ma pocu à tè ti preme o Senna a mo gesta

I mo ponti in un tempu Pont'Altu è Ponte Novu

Purtavanu i passi di i mo figliuloni
I toi ci sò ghjunti cun fucili è cannoni
Ma pocu à tè ti preme sò ne portu u dolu

E meie e fiumare sbarsanu u so lagnu

In una foce turchina mare mediterraniu
Ci si pesa u sole cum'è à u primu ghjornu
Ma pocu à tè ti preme o Senna u mo sonniu

U mo sonniu di corre da Monte Cintu à mare

Cantendu a canzona di chì m'hà fattu fiume
S'ellu ci hè un dumane di pace à meze scume
Parlanne inseme o Senna parlanne fiume à fiume

teppa: cullata rapida: a vittura ùn pò cullà pè a teppa.- Grossu scogliu, pentone: rompe a teppa tirendu una mina > attippà, atteppà: cullà pè una teppa: attippà pè un chjassu.

Sinonimi (+/-):
- appichjassi: cullà azzinchendusi à qualcosa)
- pichjà batte, dà unu o parechji colpi: pichjà à a porta.- Minà à tagliu mozzu, senza risparu: pichjà à a zitta è à a muta.- Batte cù un’arnese, o un strumentu nant’à qualcosa: pichjà nant’à un stagnone.- Pugne, avè a sensazione d’esse puntu da un’animalottu à berbigliulu.- Arripiccassi à un corpu vicinu ma stragneru.- Appichjassi aiutendusi cù i pedi è e mani.- Arripiccà, avanzà è francà curridori, elpali scuscesi cù e mani, i pedi: l’alpinistu pichja in e penti.- Imbriacà, dà a pena in capu: u vinu pichja in e cerbelle.
- arrampicassi, arripicassi, rampicà, abbrincicassi, : cullà azzicchendusi à qualcosa è aiutendusi cù e mani è cù i pedi: arrampicassi à un’arburu, à un scugliale à piccu.- Estens. Cresce in altezza appughjendusi à qualcosa (si parla di piante): a lellera s’arrampicava longu à i vechji muri.
- alzassi, cullà, cuddà, muntà, salì
cutalone < cota, cotalu, cotulu, cotula: pezzu di petra: rompe una noce cù una cota.- Petra attundulita in i currenti di l’acqua: u fiume hè pienu di cote.(u suffissu -one hè accresciativu).
(SCARPERIA. Arnese di scarparu per alliscià u coghju.)
sciappale: scogliale appesu. (u suffissu -ale indica a stesa, a lunghezza)
sbuccà > bocca: versassi, ribuccassi: u fiume sbocca in mare.- Esce, raghjunghje: u chjassu sbocca in paese.- Parvene, ghjunghje: sò sbuccatu in muntagna.- Tirà e buccate: si sbocca da u callu, da a sete.- Parlà senza ritenuta.
strittone (> stringhje, strettu): : u fattu o l’effettu di stringhje: dà una stretta di manu; sente una stretta di core; dassi una stretta basgendusi.- luc.avv. À a stretta: in modu strettu, strintu: ligà à a stretta.- CUCINA. In salza cuncentrata: caprettu fattu à a stretta.- Strada, carrughju strettu: i zitelli si ghjocanu in a stretta, stassi à u frescu in a stretta.
pescia: a truita
fiumara: corsu d’acqua gonfiu è putente; a piena di u fiume: cù u tempurale a fiumara s’hà purtatu u ponte.
sbarsà: esce, sparghjesi fora di e limite: cù i tempurali u fiume sbarsa.
foce (1): Imbuccatoghja di u fiume in mare: a foce di Golu.
foce (2): Locu u più bassu d’una cresta mezu a dui monti: a foce di Vizzavona.
!!! falà: falgu
!!! à mezu mare, à meza via, à meze scume...
!!! Monte Cintu, Golu, Niolu: senza articulu !

Riflessi senza riflette 2

Cliccate nant'a a prima risposta da chjode tutte e risposte, poi pudete riaprele una à tempu clicchendu annantu in casu 'd'emergenza'!

Riflessi senza riflette 1

Cliccate nant'a a prima risposta da chjode tutte e risposte, poi pudete riaprele una à tempu clicchendu annantu in casu 'd'emergenza'!.